Baltagul

       Titlul acestui roman reprezinta arma de aparare a ciobanilor, este specific zonei moldovei.Baltagul este folosit de catre Vitoria atunci cand il desemneaza pe Bogza.Desi nume de obiect titlul simbolizeaza justitia neiertatoare.       Mihail Sadoveanu a fost unu dintre cei mai mari povestitori ai nostrii opera sa cuprinzand peste 100 de volume cu tematica diversa printre care se numara si ,,Baltagul”.       Spatiul in care se desfasoara romanul este satul Magura Tarcaului pe langa apa Tarcaului la poalele muntelui Tarcau. Romanul apare in anul 1930. Se poate stabili ca intamplarea relatata ar fi putut avea loc pe la inceputul secolului  20.       Naraţiunea sadoveniană este cadenţată prin împărţirea în unităţi ritmice, în secvenţe. Ritmul este o constantă a construcţiei epice  şi poate fi regăsit nu numai în pasajele narative sau descriptive, ci şi în cele dialogate.       Modul de expunere dominant este naratiunea. Dialogul are si el rol in caracterizarea indirecta a personajelor iar descrierea prezinta locurile si aspectul fizic al personajelor. Naratiunea este modul de expunere prin care se realizeaza fapte si intamplari intr-o succesiune logica.Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracateristice ale unor obiecte, privelisti, fenomene din natura, chipuri de oameni, stari sufletesti. Dialogul este modul de expunere ce consta in convorbirea dintre doua sau mai multe personaje.       Actul narativ se realizează ca o succesiune de propoziţii în structura cărora recunoaştem acelaşi model sintactic repetat. "Baltagul" are o actiune complexa si mai complicata decat a schitei sau a nuvelei. Actiunea se intinde pe parcursul a 16 capitole in care autorul relateaza actiunile Vitoriei in cautarea si cunoasterea adevarului in legatura cu sotul ei plecat de mult timp de acasa. Vitoria este convinsa ca Nechifor a disparut si dupa ce intreprinde o serie de investigatii se pregateste sa plece impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Lipan. Drumul este anevoios, dar printr-o darzenie deosebita, printr-o inteligenta si o abilitate extraordinare eroina ia totul pe cont propriu si, in final, reuseste sa descopere adevarul si sa pedepseasca de dusmani.       Desfasurarea actiunii: Victoria porneste impreuna cu Gheorghita pe traseul pe care banuia ca la ales si Nichifor. Dupa popasul de la Bicaz se opreste la Calugarasi si afla ca Lipan a plecat in timpul noptii. Vremea se schimba si se adaposti la Farcasa la firarul satului ca sa le potcoveasca caii. Acesta le spune ca a potcovit si calul lui Lipan. Ajunsi la Borca nimeresc la un Botez iar la cruci dete peste o nunta. Ea isi continuase drumul catre Vatra Dornei. Acolo afla ca Lipan cumparase trei sute de oi si ca o suta le-a dat inapoi unor gospodari. Urmand traseul celor trei ajunge la Borca apoi l aSobasa si afla de la crasmari ca aici au ajuns doi ciobani Calistrat Bosa si Ilie Hutui; imbogatiti pe neasteptate. La Sabasa il gaseste pe Lupul, cainele de incredere a lui Lipan. Victoria intelege ca intre Borca si Sabasca se afla cheia adevarului. Ea cutreiera locurile sperand sa deie de Lipan, dar pana la urma ii gaseste oasele intr-o prapastie. Femeia observa capatana sparta de baltag, ea trece la actiune facand planuri pentru inmormantare. Ajutata de crasmar pregateste totul pentru pomenire, invitand multa lume.   Romanul începe cu prezentarea sintetică a vieţii păstorilor (vechimea, felul de viaţă, psihologia), fixată într-o cosmologie populară: “Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.[…] La urmă au venit şi muntenii ş-au îngenunchiat la scaunul împărăţiei. […] - Apoi aţi venit cei din urmă, zece Domnul cu părere de rău. Dragi îmi sunteţi, dar n-am ce vă face. Rămâneţi cu ce aveţi. Nu vă mai pot da într-un adaos decât o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al vostru. Să vă pară toate bune: sa vie la voi cel cu cetera; şi cel cu băutura, şi s-aveţi muieri frumoase şi iubeţe”. Ca moduri de expunere autorul foloseste naratiunea, dialogul apoi descrierea ( portrete, tablouri de natura- in concordanta cu evolutia actiunii) si monologul interior.      Fiind roman el are subiect cu toate momentele lui astfel :       Expozitiunea romanului : prezinta locul actiunii, un sat din Magura Tarcaului, timpul actiunii toamna tarziu spre sfarsitul lunii noiembrie si personajele Vitoria, Nechifor Lipan.       Intriga : Nechifor Lipan plecase de acasa dupa niste oi la Dorna si desi se apropia Sf. Andrei el inca nu se intorsese din aceasta pricina Vitoria care are convigerea ca sotul ei a murit se hotaraste sai caute osemintele pentru a indeplini datina inmormantarii ca sufletul lui sa –si gaseasca linistea.       Desfasurarea actiunii : muntenii duceau o viata aspra nevoiti sa-si castige painea cu toporul ori cu cata. Familia lui Lipan se incadreaza perfect in viata satului. Convinsa ca sotul ei a plecat in calatorie fara intoarcere Vitoria se purifica prin post si rugaciune si cere sfatul parintelui Daniil si pleaca apoi lasandu-si treburile in ordine la inceputul lui martie insotita de Gheorghita. Cei doi strabat satele de munte participand la o cumetrie si-apoi la o nunta pana ajung la Dorna. Aici Vitoria afla ca Nechifor cumparase 300 de oi din care vanduse o parte unui muntean si cele trei cu cei trei stapani pornesc la vale. Intreband din sat in sat femeia afla despre cei trei pana la un punct de unde urmele lui Nechifor se pierd. Vitoria iscodeste oamenii si afla cu ajutorul cainelui LUPU a lui Nechifor intr-o rapa osemintele celui plecat cea ce constitie momentul culminat al romanului.             Deznodamantul cuprinde : cercetarile facute de Vitoria pentru aflarea ucigasilor, apoi ingropaciunea si reconstituirea mortii lui Nechifor fapt ce determina marturisirea faptasilor Calistrat Bogza si Cutui. In cele din urma Calistrat Bogza a murit in urma loviturii de baltag a lui Gheorghita si a muscaturii cainelui, iar Ilie Cutui a fost luat de catre autoritati.       Cadrul social, economic, administrative ofera cititorului posibilitatea de a localiza, in timp actiunea romanului (negustori, vanzarea produselor, administratia, prefecture, jandarmeria, telegraful, trenul etc).       Romanul are o tenta psihologica importanta: crima infaptuita in vederea castigului care va fi in final descoperita. Alt conflict psihologic evidentiat in roman este lupta interioara din constiinta asasinului intre sentimentul vinovatiei si speranta ca nu va fi descoperit. El se rezolva prin marturisirea crimei.        In concluzie se poate spune ca Baltagul indeplineste toate trasaturile definitorii ale unui roman: caracter epic, actiunea e desfasurata pe mai multe planuri, prezentarea e obiectiva are un numar mare de personaje si prezinta imagini ample si profunde asupra vietii, stilul e concis, actiunea e dinamica.          

Ion Creanga

Amintiri din copilarie este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica, Ion Creanga fiind scriitorul care realizeaza primul roman al copilariei taranest din literatura noastra.

Partea I:
Ion Creanga, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Inca de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan om vrednic si cu bunatate, le aduce ca dar de scoala noua pentru a -i sili spre invatatura, Calul Balan si pe Sf. Nicolai. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.


Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: La cirese, Pupaza din tei, La scaldat
La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste o chelfaneala zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.

Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce cucul armenesc. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prasit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.

La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.


Partea a III a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.

Partea a IV a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insista sa plece la Seminarul de la Socola. Nica pleaca impreuna cu Zaharia lui Gatlan, ducandu i mos Luca. Sosire la Socola, intr-un tarziu, noaptea si ra...